Avand in vedere Referatul de aprobare nr. 306.922 din 13 aprilie 2016 al Directiei generale control, antifrauda si inspectii - Directia monitorizare inspectii, verificare si control din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,

- art. 12 alin. (1) din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si testarea si inregistrarea soiurilor de plante, republicata;

- Directivei de punere in aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere in aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului in ceea ce priveste cerintele specifice pentru genurile si speciile de plante fructifere mentionate in anexa I la directiva, cerintele specifice pe care trebuie sa le indeplineasca furnizorii si normele detaliate privind inspectiile oficiale;

- art. 10 alin. (5) din Hotararea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cu modificarile si completarile ulterioare,

2. planta-mama Prebaza candidat inseamna o planta-mama pe care furnizorul intentioneaza sa o supuna acceptarii ca planta mama Prebaza;

3. planta mama Prebaza inseamna o planta-mama destinata producerii de material Prebaza;

4. planta mama Baza inseamna o planta-mama destinata producerii de material Baza;

5. planta-mama Certificat inseamna o planta-mama destinata producerii de material Certificat;

6. organism daunator inseamna orice specie, susa sau biotip de planta, de animal sau de agent patogen daunatoare plantelor sau produselor vegetale si enumerate in anexele nr. 1, 2 si 3;

7. inspectie vizuala inseamna examinarea plantelor sau partilor de plante cu ochiul liber ori utilizand o lentila, un stereoscop sau un microscop;

9. planta fructifera inseamna o planta derivata dintr-o planta-mama si cultivata pentru productia de fructe pentru a permite verificarea identitatii soiului plantei-mama respective;

10. categorie inseamna material Prebaza, material Baza, material Certificat sau material CAC (Conformitas Agraria Communitatis);

11. multiplicare inseamna productia vegetativa de plante- mama pentru a obtine un numar suficient de plante-mama din aceeasi categorie;

12. reinnoirea plantei-mama inseamna inlocuirea unei plante-mama cu o planta obtinuta pe cale vegetativa din aceasta;

13. micropropagare inseamna multiplicarea materialului vegetal pentru a produce un numar mare de plante, utilizand cultura in vitro de muguri vegetativi diferentiati sau de meristeme vegetative diferentiate prelevate de la o planta;

14. practic liber de defecte inseamna ca defectele care ar putea reduce calitatea si utilitatea materialului de inmultire si plantare fructifer sunt prezente la un nivel egal cu sau mai mic decat nivelul asteptat sa rezulte ca urmare a bunelor practici de cultivare si de manipulare, iar nivelul respectiv este in conformitate cu bunele practici de cultivare si de manipulare;

15. practic indemn de organisme daunatoare inseamna ca pe materialul de inmultire si plantare fructifer sunt prezente organisme daunatoare intr-o masura suficient de scazuta pentru a asigura un nivel acceptabil de calitate si utilitate a materialului de inmultire;

16. laborator inseamna orice facilitate utilizata pentru testarea materialului de inmultire si plantare fructifer;

17. crioconservare inseamna mentinerea materialului vegetal prin racire la temperaturi extrem de scazute, pentru a mentine viabilitatea materialului.

(1) Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor, denumita in continuare INCS, prin autoritatile oficiale teritoriale competente, respectiv inspectoratele teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor si Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor, denumite in continuare ITCSMS si LCCSMS, se asigura ca, in timpul procesului de productie si de comercializare, materialul de inmultire si plantare fructifer care apartine genurilor si speciilor enumerate in anexa la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 82/2010 privind comercializarea materialului de inmultire si plantare fructifer destinat productiei de fructe, pe teritoriul Romaniei, care transpune anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de inmultire si plantare fructifer destinat productiei de fructe respecta cerintele prevazute la art. 3-27 dupa caz.

(2) ITCSMS si LCCSMS se asigura ca, in timpul procesului de productie a materialului de inmultire si plantare fructifer care apartine genurilor si speciilor enumerate in anexa la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 82/2010 care transpune anexa I la Directiva 2008/90/CE, furnizorii respecta Cerintele prevazute la art. 28 si 29.

(3) ITCSMS si LCCSMS se asigura ca, in timpul procesului de productie si comercializare, materialul de inmultire si plantare fructifer care apartine genurilor si speciilor enumerate in anexa la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 82/2010 care transpune Directiva 2008/90/CE este inspectat oficial in conformitate cu art. 30.

(4) Materialul de inmultire care indeplineste cerintele unei anumite categorii nu se amesteca cu material din alte categorii.

(1) Materialul de inmultire, altul decat plantele-mama si altul decat portaltoaiele care nu apartin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material Prebaza, daca se constata ca indeplineste urmatoarele cerinte:

a) este obtinut in mod direct dintr-o planta-mama in conformitate cu prevederile art. 13 sau 14;

b) este autentic conform descrierii soiului din care face parte, iar autenticitatea sa conform descrierii soiului este verificata in temeiul art. 7;

e) in cazul in care Comisia Europeana a acordat o derogare in temeiul art. 8 alin. (4) pentru a cultiva plante-mama Prebaza si material Prebaza in camp, unde nu exista conditii de protectie contra insectelor, solul corespunde prevederilor art. 11;

(2) Planta-mama mentionata la alin. (1) lit. a) trebuie fie sa fi fost acceptata in conformitate cu art. 5, fie sa fi fost obtinuta prin multiplicare in conformitate cu prevederile art. 13 sau prin micropropagare in conformitate cu art. 14.

(3) In cazul in care planta-mama Prebaza sau materialul Prebaza nu mai indeplineste cerintele prevazute la art. 7-12, furnizorul o elimina sau il elimina din vecinatatea altor plante-mama Prebaza si a altui material Prebaza. Planta-mama eliminata sau materialul eliminat se poate utiliza ca material Baza, material Certificat sau material CAC, cu conditia sa indeplineasca cerintele prevazute in prezenta directiva pentru categoriile respective.

In loc sa elimine planta-mama sau materialul respectiv furnizorul poate lua masurile adecvate pentru a se asigura ca planta-mama sau materialul este din nou conform cerintelor respective.

(1) La cerere, un portaltoi care nu apartine unui soi este certificat oficial ca material Prebaza daca se constata ca indeplineste urmatoarele cerinte:

a) este obtinut in mod direct, prin inmultire vegetativa sau sexuata, dintr-o planta-mama; in cazul inmultirii sexuate, pomii polenizatori (polenizatorii) sunt produsi direct prin inmultire vegetativa dintr-o planta-mama;

e) in cazul in care Comisia a acordat o derogare in temeiul art. 8 alin. (4) de a cultiva plante-mama Prebaza si material Prebaza in camp, unde nu exista conditii de protectie contra insectelor, solul corespunde art. 11;

(2) Planta-mama mentionata la alin. (1) lit. a) trebuie fie sa fi fost acceptata in conformitate cu art. 6, fie sa fi fost obtinuta prin multiplicare in conformitate cu art. 13 sau prin micropropagare in conformitate cu art. 14.

(3) In cazul in care un portaltoi care este planta-mama Prebaza sau material Prebaza nu mai indeplineste cerintele art. 8-12, furnizorul il elimina din vecinatatea altor plante-mama Prebaza si a altui material Prebaza. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material Baza, material Certificat sau material CAC, cu conditia sa indeplineasca cerintele prevazute in prezentul ordin in ceea ce priveste categoriile respective.

In loc sa elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua masurile adecvate pentru a se asigura ca portaltoiul este din nou conform cerintelor respective.

(1) ITCSMS si LCCSMS accepta o planta ca planta-mama Prebaza, daca aceasta respecta art. 7-12 si daca autenticitatea conform descrierii soiului caruia ii apartine este stabilita in conformitate cu dispozitiile alin. (2), (3) si (4).

Acceptarea are loc pe baza unei inspectii oficiale si pe baza rezultatelor testelor, a evidentelor si a procedurilor in temeiul art. 30.

(2) ITCSMS si LCCSMS stabilesc autenticitatea plantei- mama Prebaza conform descrierii soiului caruia ii apartine, prin observarea manifestarii caracteristicilor soiului. Observarea se bazeaza pe unul dintre urmatoarele elemente:

a) descrierea oficiala, pentru soiurile inregistrate in oricare dintre registrele nationale si pentru soiurile protejate legal prin intermediul unor drepturi de proprietate;

b) descrierea care insoteste cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de inregistrare in orice stat membru, astfel cum se mentioneaza la art. 5 alin. (1) din Directiva de punere in aplicare nr. 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere in aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului in ceea ce priveste inregistrarea furnizorilor si a soiurilor si lista comuna a soiurilor;

c) descrierea care insoteste cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de inregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante;

d) descrierea recunoscuta oficial, daca soiul care face obiectul descrierii respective este inregistrat intr-un registru national.

(3) In cazul in care se aplica alin. (2) lit. b) sau c), planta-mama Prebaza se accepta numai daca este disponibil un raport, intocmit de catre orice organism oficial competent din Uniunea Europeana sau dintr-o tara terta, care sa ateste ca soiul respectiv este distinct, uniform si stabil. Totusi, pana la inregistrarea soiului, planta-mama vizata si materialul obtinut din aceasta pot fi folosite numai pentru productia de material Baza sau Certificat si nu pot fi comercializate ca material Prebaza, Baza sau Certificat.

(4) In cazul in care stabilirea autenticitatii conform descrierii soiului nu este posibila decat pe baza caracteristicilor unei plante fructifere, observarea manifestarii caracteristicilor soiului se efectueaza pe fructele unei plante fructifere inmultite din planta-mama Prebaza. Respectivele plante fructifere se pastreaza separat de plantele-mama Prebaza si de materialul Prebaza.

Plantele fructifere sunt inspectate vizual in perioadele cele mai potrivite ale anului, tinand seama de conditiile climatice si de cultivare a plantelor din genurile sau speciile vizate.

(1) ITCSMS si LCCSMS accepta ca planta-mama Prebaza un portaltoi care nu apartine unui soi, daca acesta este autentic conform descrierii speciei din care face parte si daca respecta art. 8-12.

(2) Acceptarea are loc pe baza unei inspectii oficiale si pe baza rezultatelor testelor, a evidentelor si a procedurilor utilizate de furnizor in temeiul art. 30.

(1) ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul verifica periodic autenticitatea plantelor-mama Prebaza si a materialului Prebaza conform descrierii soiului de care apartin, conform art. 5 alin. (2) si (3), in functie de soiul vizat si de metoda de inmultire utilizata.

(2) Pe langa verificarea periodica a plantelor-mama Prebaza si a materialului Prebaza, ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul, dupa fiecare reinnoire, verifica plantele-mama Prebaza rezultate.

(1) Furnizorii mentin plantele-mama Prebaza si materialul Prebaza in spatii special prevazute pentru genurile sau speciile vizate, cu protectie contra insectelor si care garanteaza ca plantele si materialul sunt indemne de orice infectii avand ca sursa vectori aerieni si orice alte surse posibile pe tot parcursul procesului de productie. Plantele-mama Prebaza candidat sunt pastrate in conditii de protectie contra insectelor si izolate fizic de plantele-mama Prebaza, in spatiile mentionate la primul paragraf, pana cand toate testele privind conformitatea cu art. 9 alin. (1) si (2) au fost incheiate.

(2) Plantele-mama Prebaza si materialul Prebaza sunt mentinute intr-un mod care sa garanteze ca acestea sunt identificate individual pe tot parcursul procesului de productie.

(3) Plantele-mama Prebaza si materialul Prebaza sunt cultivate sau produse izolate de sol, in ghivece care contin substraturi de cultura fara pamant sau substraturi de cultura sterilizate. Acestea sunt identificate prin etichete care sa le asigure trasabilitatea.

(4) Prin derogare de la alin. (1), (2) si (3), un stat membru poate fi autorizat sa produca plante-mama Prebaza si material Prebaza in camp, unde nu exista conditii de protectie contra insectelor, pentru anumite genuri sau specii. Acest material este identificat prin etichete care sa ii asigure trasabilitatea. Autorizarea mentionata se acorda cu conditia ca statul membru vizat sa se asigure ca se iau masurile adecvate pentru a preveni infectarea plantelor prin vectori aerieni, prin contact la nivelul radacinilor, prin infectare incrucisata produsa de masini, prin instrumente de altoire si prin orice alte surse posibile.

(5) Plantele-mama Prebaza si materialul Prebaza pot fi mentinute prin crioconservare.

(6) Plantele-mama Prebaza pot fi folosite doar pentru o perioada calculata pe baza stabilitatii soiului sau a conditiilor de mediu in care sunt cultivate si a oricaror alti factori determinanti care au un impact asupra stabilitatii soiului.

(1) O planta-mama Prebaza candidat trebuie sa fie indemna de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 1, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

La o inspectie vizuala in spatiile special prevazute si in camp, planta-mama Prebaza candidat trebuie sa fie gasita indemna de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 1, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

In cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare respective, organismul oficial competent si, dupa caz, furnizorul esantioneaza si testeaza plantele-mama Prebaza candidat vizate.

(2) O planta-mama Prebaza candidat trebuie sa fie indemna de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

La o inspectie vizuala in spatiile special prevazute si in camp, precum si prin esantionare si testare, planta-mama Prebaza candidat trebuie sa fie gasita indemna de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 2 in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

Inspectia vizuala, esantionarea si testarea se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

Esantionarea si testarea se efectueaza in perioada cea mai potrivita a anului, tinand cont de conditiile climatice si de conditiile de cultivare a plantei, dar si de biologia organismelor daunatoare relevante pentru planta respectiva. Esantionarea si testarea au loc, de asemenea, in orice moment al anului in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta respectivelor organisme daunatoare.

(3) In ceea ce priveste esantionarea si testarea, astfel cum se prevede la alin. (1) si (2), ITCSMS si LCCSMS aplica protocoalele Organizatiei Europene si Mediteraneene pentru Protectia Plantelor (OEPP) sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel international. In cazul in care nu exista astfel de protocoale, ITCSMS si LCCSMS aplica protocoalele relevante stabilite la nivel national. In acest caz, INCS pune la dispozitie respectivele protocoale atat celorlalte state membre, cat si Comisiei, la cererea acestora.

ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul trimit esantioanele catre laboratoarele acceptate oficial de catre INCS.

Metoda de testare pentru virusuri, viroizi, boli asemanatoare virozelor si fitoplasme aplicata plantelor-mama Prebaza candidat este indexarea pe plante-indicator. Pot fi aplicate si alte metode de testare, in cazul in care INCS considera, pe baza unor dovezi stiintifice evaluate inter pares, ca acestea produc rezultate la fel de fiabile ca si indexarea pe plante-indicator.

(4) Prin derogare de la alin. (2), in cazul in care o planta-mama Prebaza candidat este un puiet, nu sunt necesare inspectia vizuala, esantionarea si testarea decat in ceea ce priveste virusurile, viroizii sau bolile asemanatoare virozelor transmise prin polen si enumerate in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia vizata, cu conditia ca o inspectie oficiala sa fi confirmat ca puietul in cauza a fost obtinut dintr-o samanta produsa de o planta indemna de simptomele provocate de virusurile, viroizii si bolile asemanatoare virozelor si ca puietul a fost mentinut in conformitate cu art. 8 alin. (1) si (3).

(5) Alin. (1) si (3) se aplica si plantelor-mama Prebaza produse prin reinnoire.

O planta-mama Prebaza produsa prin reinnoire trebuie sa fie indemna de virusurile si viroizii enumerati in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

Planta-mama Prebaza respectiva trebuie sa fie gasita indemna de virusurile si viroizii mentionati, atat la o inspectie vizuala in spatiile special prevazute, in camp si in loturi, cat si in urma esantionarii si testarii.

Inspectia vizuala, esantionarea si testarea se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

(1) O planta-mama Prebaza sau materialul Prebaza trebuie sa fie indemn de organismele daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

Planta-mama Prebaza sau materialul Prebaza in cauza trebuie sa fie gasit indemn de organismele daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza, la o inspectie vizuala in spatiile special prevazute, in camp si in loturi. Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

Procentul de plante-mama Prebaza sau material Prebaza contaminat de organismele daunatoare enumerate in partea B din anexa nr. 1 nu trebuie sa depaseasca nivelurile de toleranta prevazute in anexa mentionata. La o inspectie vizuala in spatiile special prevazute, in camp si in loturi, planta-mama Prebaza sau materialul Prebaza in cauza trebuie sa fie in conformitate cu nivelurile respective. Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

In cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare respective, ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul esantioneaza si testeaza plantele-mama Prebaza sau materialul Prebaza in cauza.

(2) ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul efectueaza inspectia vizuala, esantionarea si testarea unei plante-mama Prebaza sau a materialului Prebaza, astfel cum este prevazut in anexa nr. 4 in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

(3) In ceea ce priveste esantionarea si testarea, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS si LCCSMS aplica protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel international. In cazul in care nu exista astfel de protocoale, ITCSMS si LCCSMS aplica protocoalele relevante stabilite la nivel national. In acest caz, INCS pune la dispozitie respectivele protocoale atat celorlalte state membre, cat si Comisiei, la cererea acestora.

ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul trimit esantioanele catre laboratoarele acceptate oficial de catre INCS.

(4) Alin. (1) nu se aplica plantelor-mama Prebaza sau materialului Prebaza in timpul crioconservarii.

(1) Plantele-mama Prebaza si materialul Prebaza pot fi cultivate doar in soluri care nu contin organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 3, pentru genul sau specia in cauza, care sunt gazde pentru virusurile ce afecteaza genul sau specia in cauza. Absenta unor astfel de organisme daunatoare se stabileste prin esantionare si testare.

Esantionarea se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

Esantionarea si testarea se efectueaza inainte de plantarea plantelor-mama Prebaza sau a materialului Prebaza in cauza si se repeta in timpul cultivarii, atunci cand exista suspiciuni privind prezenta organismelor daunatoare mentionate la primul paragraf.

Esantionarea si testarea se efectueaza tinand seama de conditiile climatice si de biologia organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 3, atunci cand respectivele organisme daunatoare sunt relevante pentru plantele-mama Prebaza sau materialul Prebaza in cauza.

(2) Esantionarea si testarea nu se efectueaza in cazul in care plantele-gazda pentru organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 3, pentru genul sau specia in cauza, nu au fost cultivate in solul de productie timp de cel putin cinci ani si in cazul in care nu exista nicio indoiala in ceea ce priveste absenta organismelor daunatoare relevante in solul respectiv.

Esantionarea si testarea nu se efectueaza atunci cand organismul oficial competent, pe baza unei inspectii oficiale, ajunge la concluzia ca solul este indemn de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 3, pentru genul sau specia in cauza, care sunt gazde pentru virusuri ce afecteaza genul sau specia in cauza.

(3) In cazul esantionarii si testarii, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS si LCCSMS aplica protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel international. Daca nu exista astfel de protocoale, ITCSMS si LCCSMS aplica protocoalele relevante stabilite la nivel national. In acest caz, INCS pune la dispozitie respectivele protocoale atat celorlalte state membre, cat si Comisiei, la cererea acestora.

La o inspectie vizuala, plantele-mama Prebaza si materialul Prebaza trebuie sa fie gasite practic libere de defecte. Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor. Leziunile, decolorarea, tesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte daca afecteaza calitatea si utilitatea materialului de inmultire.

(1) Furnizorul poate sa inmulteasca sau sa reinnoiasca o planta-mama Prebaza acceptata in conformitate cu art. 5 alin. (1).

(2) Furnizorul poate sa reproduca o planta-mama Prebaza pentru a produce material Prebaza.

(3) Multiplicarea, reinnoirea si inmultirea plantelor-mama Prebaza au loc in conformitate cu protocoalele mentionate la alin. (4).

(4) ITCSMS si LCCSMS aplica anumite protocoale privind multiplicarea, reinnoirea si inmultirea plantelor-mama Prebaza. ITCSMS si LCCSMS aplica protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel international. Daca nu exista astfel de protocoale, statele membre aplica protocoalele relevante stabilite la nivel national. In acest caz, INCS pune la dispozitie respectivele protocoale atat celorlalte state membre, cat si Comisiei, la cererea acestora.

Protocoalele mentionate la primul paragraf de la prezentul alineat au fost testate pe genurile sau speciile relevante pentru o perioada de timp considerata adecvata pentru genurile sau speciile respective. Aceasta perioada de timp este considerata adecvata atunci cand permite validarea fenotipului plantelor in ceea ce priveste autenticitatea, conform descrierii soiului, pe baza observarii productiei de fructe sau a dezvoltarii vegetative a portaltoilor.

(5) Furnizorul poate sa reinnoiasca planta-mama Prebaza numai inainte de sfarsitul perioadei mentionate la art. 8 alin. (6).

(1) In cazul multiplicarii, reinnoirii si inmultirii prin micropropagare a plantelor-mama Prebaza pentru productia de alte plante-mama Prebaza sau de material Prebaza, acestea trebuie sa aiba loc in conformitate cu protocoalele prevazute la alin. (2).

(2) ITCSMS si LCCSMS aplica anumite protocoale privind micropropagarea plantelor-mama Prebaza si a materialului Prebaza care sunt protocoale ale OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel international. Daca nu exista astfel de protocoale, statele membre aplica protocoalele relevante stabilite la nivel national. In acest caz, INCS pune la dispozitie respectivele protocoale atat celorlalte state membre, cat si Comisiei, la cererea acestora.

Statele membre aplica numai protocoalele care au fost testate pentru genul sau specia in cauza pentru o perioada de timp considerata suficienta pentru a permite validarea fenotipului plantelor in ceea ce priveste autenticitatea, conform descrierii soiului pe baza observarii productiei de fructe sau a dezvoltarii vegetative a portaltoaielor.

(1) Materialul de inmultire, altul decat plantele-mama Baza si altul decat portaltoaiele care nu apartin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material Baza daca indeplineste cerintele prevazute la alin. (2), (3) si (4).

b) este produsa prin multiplicare dintr-o planta-mama Baza in conformitate cu art. 19.

(3) Materialul de inmultire indeplineste cerintele prevazute la art. 7, art. 8 alin. (6) si art. 12.

c) mentinerea plantelor-mama Baza si a materialului Baza, astfel cum este prevazut la art. 18; si

(5) Un portaltoi care nu apartine unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material Baza daca este autentic conform descrierii speciei din care face parte si daca indeplineste cerintele prevazute la art. 8 alin. (2) si (6), precum si cerintele suplimentare prevazute de art. 12, 16, 17, 18 si 19.

(6) In scopul prezentei sectiuni, orice trimitere la plantele- mama Prebaza din dispozitiile mentionate la alin. (3) si (5) se interpreteaza ca trimitere la plantele-mama Baza, iar orice trimitere la materialul Prebaza se interpreteaza ca trimitere la materialul Baza.

(7) In cazul in care planta-mama Baza sau materialul Baza nu mai indeplineste cerintele prevazute la art. 7, la art. 8 alin. (2) si (6) si la art. 12, 16 si 17, furnizorul o elimina sau il elimina din vecinatatea altor plante-mama Baza si a altui material Baza. Planta-mama eliminata sau materialul eliminat se poate utiliza ca material Certificat sau material CAC, cu conditia sa indeplineasca cerintele prevazute in prezentul ordin pentru categoriile respective.

In loc sa elimine planta-mama sau materialul respectiv, furnizorul poate lua masurile adecvate pentru a se asigura ca planta-mama sau materialul este din nou conform cerintelor respective.

(8) In cazul in care un portaltoi care nu apartine unui soi este o planta-mama Baza sau un material Baza care nu mai indeplineste cerintele prevazute la art. 8 alin. (2) si (6) si la art. 12, 16 si 17, furnizorul o elimina sau il elimina din vecinatatea altor plante-mama Baza si a altui material Baza. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material Certificat sau material CAC, cu conditia sa indeplineasca cerintele prevazute in prezentul ordin in ceea ce priveste categoriile respective.

In loc sa elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua masurile adecvate pentru a se asigura ca portaltoiul este din nou conform cerintelor respective.

(1) O planta-mama Baza sau un material Baza trebuie sa fie indemn de organismele daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

Planta-mama Baza sau materialul Baza in cauza trebuie sa fie gasit indemn de organismele daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza, la o inspectie vizuala in spatiile special prevazute, in camp si in loturi. Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

Procentul de plante-mama Baza sau material Baza contaminat de organismele daunatoare enumerate in partea B din anexa nr. 1 nu trebuie sa depaseasca nivelurile de toleranta prevazute in anexa mentionata. La o inspectie vizuala in spatiile special prevazute, in camp si in loturi, planta-mama Baza sau materialul Baza in cauza trebuie sa fie in conformitate cu nivelurile respective. Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

In cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare respective, ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul esantioneaza si testeaza plantele-mama Baza sau materialul Baza in cauza.

(2) ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul efectueaza inspectia vizuala, esantionarea si testarea unei plante-mama Baza sau a materialului Baza, astfel cum este prevazut in anexa nr. 4, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul trimit esantioanele catre laboratoarele acceptate oficial de catre INCS.

(4) Alin. (1) nu se aplica plantelor-mama Baza sau materialului Baza in timpul crioconservarii.

(1) Plantele-mama Baza si materialul Baza pot fi cultivate doar in soluri care nu contin organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 3, pentru genul sau specia in cauza, care sunt gazde pentru virusurile ce afecteaza genul sau specia in cauza. Absenta unor astfel de organisme daunatoare gazde pentru virusuri se stabileste prin esantionare si testare.

Esantionarea se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

Esantionarea si testarea se efectueaza inainte de plantarea plantelor-mama Baza sau a materialului Baza in cauza si se repeta in timpul cultivarii, atunci cand exista suspiciuni privind prezenta organismelor daunatoare mentionate la primul paragraf.

(2) Esantionarea si testarea nu se efectueaza in cazul in care plantele-gazda pentru organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 3, pentru genul sau specia in cauza, nu au fost cultivate in campul de producere timp de cel putin cinci ani si in cazul in care nu exista nicio indoiala in ceea ce priveste absenta organismelor daunatoare relevante in solul respectiv.

Esantionarea si testarea nu se efectueaza atunci cand ITCSMS si LCCSMS, pe baza unei inspectii oficiale, ajung la concluzia ca solul este indemn de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 3, pentru genul sau specia in cauza, care sunt gazde pentru virusuri ce afecteaza genul sau specia in cauza.

(1) Plantele-mama Baza si materialul Baza se mentin in campuri izolate de surse potentiale de infectie prin vectori aerieni, prin contact la nivelul radacinilor, prin infectare incrucisata produsa de masini, prin instrumente de altoire si prin orice alte surse posibile.

(2) Distanta de izolare a campurilor mentionate la alin. (1) depinde de circumstantele regionale, de tipul de material de inmultire, de prezenta organismelor daunatoare in zona vizata si de riscurile relevante implicate, astfel cum sunt stabilite de catre ITCSMS si LCCSMS pe baza unei inspectii oficiale.

(1) Plantele-mama Baza care sunt obtinute din material Prebaza in sensul art. 15 alin. (2) lit. a) pot fi multiplicate intr-un anumit numar de generatii pentru a obtine numarul necesar de plante-mama Baza. Plantele-mama Baza se multiplica in conformitate cu art. 13 sau se multiplica prin micropropagare in conformitate cu art. 14. Numarul maxim admis de generatii si durata de viata maxima permisa pentru plantele-mama Baza sunt cele stabilite in anexa nr. 5 pentru genurile sau speciile relevante.

(2) In cazul in care sunt permise mai multe generatii de plante-mama Baza, fiecare generatie, cu exceptia primei, poate deriva dintr-o generatie anterioara.

(3) Materialul de inmultire provenit din generatii diferite se pastreaza separat.

(1) Materialul de inmultire, altul decat plantele-mama, si materialul de plantare fructifer sunt certificate oficial, la cerere, ca material Certificat daca indeplinesc cerintele stabilite la alin. (2), (3) si (4).

(2) Materialul de inmultire si plantare fructifer este obtinut dintr-o planta-mama Certificat.

O planta-mama Certificat trebuie sa indeplineasca una dintre urmatoarele cerinte:

(3) Materialul de inmultire si plantare fructifer trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute la art. 7, la art. 8 alin. (6) si la art. 12, 21 si 22.

(4) Materialul de inmultire si plantare fructifer trebuie sa indeplineasca cerintele privind sanatatea prevazute la art. 21. Materialul de inmultire si plantare fructifer este obtinut dintr-o planta-mama Certificat care trebuie sa indeplineasca cerintele privind solul prevazute la art. 22.

(5) Un portaltoi care nu apartine unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material Certificat daca este autentic conform descrierii speciei din care face parte si daca indeplineste cerintele prevazute in art. 8 alin. (6), precum si cerintele suplimentare prevazute de art. 12, 21 si 22.

(6) In scopul prezentei sectiuni, orice trimitere la plantele- mama Prebaza din dispozitiile mentionate la alin. (3) si (5) se interpreteaza ca trimitere la plantele-mama Certificat, iar orice trimitere la materialul Prebaza se interpreteaza ca trimitere la materialul Certificat.

(7) In cazul in care planta-mama Certificat sau materialul Certificat nu mai indeplineste cerintele prevazute la art. 7, la art. 8 alin. (6) si la art. 12, 21 si 22, furnizorul o elimina sau il elimina din vecinatatea altor plante-mama Certificat si a altui material Certificat. Planta-mama eliminata sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu conditia sa indeplineasca cerintele prevazute in sectiunea a 4-a.

In loc sa elimine planta-mama sau materialul respectiv, furnizorul poate lua masurile adecvate pentru a se asigura ca planta-mama sau materialul este din nou conform cerintelor respective.

(8) In cazul in care un portaltoi care nu apartine unui soi este o planta-mama Certificat sau un material Certificat care nu mai indeplineste cerintele prevazute la art. 8 alin. (6) si la art. 12, 21 si 22, furnizorul o elimina sau il elimina din vecinatatea altor plante-mama Certificat si a altui material Certificat. Planta-mama eliminata sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu conditia sa indeplineasca cerintele prevazute in sectiunea a 4-a.

In loc sa elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua masurile adecvate pentru a se asigura ca portaltoiul este din nou conform cerintelor respective.

(1) O planta-mama Certificat sau materialul Certificat trebuie sa fie indemn de organismele daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

Planta-mama Certificat sau materialul Certificat in cauza trebuie sa fie gasit indemn de organismele daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza, la o inspectie vizuala in spatiile special prevazute, in camp si in loturi. Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

Procentul de plante-mama Certificat sau material Certificat contaminat de organismele daunatoare enumerate in partea B din anexa nr. 1 nu trebuie sa depaseasca nivelurile de toleranta prevazute in anexa mentionata. La o inspectie vizuala in spatiile special prevazute, in camp si in loturi, planta-mama Certificat sau materialul Certificat in cauza trebuie sa fie in conformitate cu nivelurile respective. Aceasta inspectie vizuala se efectueaza de catre ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

In cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare respective, ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul esantioneaza si testeaza plantele-mama Certificat sau materialul Certificat in cauza.

(2) ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul efectueaza inspectia vizuala, esantionarea si testarea unei plante-mama Certificat sau a materialului Certificat, astfel cum este prevazut in anexa nr. 4, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

ITCSMS si LCCSMS si, dupa caz, furnizorul trimit esantioanele catre laboratoarele acceptate oficial de catre INCS.

(4) Alin. (1) nu se aplica plantelor-mama Certificat si materialului Certificat in timpul crioconservarii.

(1) Plantele-mama Certificat pot fi cultivate doar in soluri indemne de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 3, pentru genul sau specia in cauza, care sunt gazde pentru virusurile ce afecteaza genul sau specia in cauza. Absenta unor astfel de organisme daunatoare gazde pentru virusuri se stabileste prin esantionare si testare.

Esantionarea se efectueaza de catre autoritatile oficiale teritoriale competente ITCSMS si LCCSMS si, daca este cazul, de catre furnizor.

Esantionarea si testarea se efectueaza inainte de plantarea plantei-mama Certificat si se repeta in timpul cultivarii, atunci cand exista suspiciuni privind prezenta organismelor daunatoare mentionate la primul paragraf.

(1) Materialul CAC, altul decat portaltoii care nu apartin unui soi, poate fi comercializat numai daca s-a constatat ca indeplineste urmatoarele cerinte:

a) este inmultit de la o sursa de material identificata, inregistrata de furnizor;

(2) Actiunile de aducere in conformitate cu dispozitiile alin. (1) sunt intreprinse de catre furnizor.

(3) In cazul in care materialul CAC nu mai este in conformitate cu dispozitiile alin. (1), furnizorul intreprinde una dintre urmatoarele actiuni:

b) ia masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca materialul respectiv este din nou conform cu cerintele sus-mentionate.

(1) In cazul portaltoilor care nu apartin unui soi, materialul CAC trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

(2) Actiunile de aducere in conformitate cu cerintele de la alin. (1) sunt intreprinse de catre furnizor.

(3) In cazul in care materialul CAC nu mai este in conformitate cu cerintele de la alin. (1), furnizorul intreprinde una dintre urmatoarele actiuni:

b) ia masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca materialul respectiv este din nou conform cu cerintele sus-mentionate.

(1) Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se stabileste prin observarea manifestarii caracteristicilor soiului. Observarea se bazeaza pe unul dintre urmatoarele elemente:

a) descrierea oficiala a soiurilor inregistrate, astfel cum se mentioneaza in Directiva de punere in aplicare 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere in aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului in ceea ce priveste inregistrarea furnizorilor si a soiurilor si lista comuna a soiurilor, iar pentru soiurile protejate legal, pe un drept de proprietate asupra unui soi de plante; sau

b) descrierea care insoteste cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de inregistrare in orice stat membru, astfel cum se mentioneaza in Directiva de punere in aplicare 2014/97/UE;

c) descrierea care insoteste cererea de inregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante;

d) descrierea recunoscuta oficial a unui soi, astfel cum se mentioneaza la art. 7 alin. (2) lit. (c) pct. (iii) din Directiva 2008/90/CE.

(2) Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se verifica periodic prin observarea manifestarii caracteristicilor soiului la materialul CAC vizat.

(1) Materialul CAC trebuie sa fie practic indemn de organismele daunatoare enumerate in anexele nr. 1 si 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

Materialul CAC vizat trebuie sa fie gasit practic indemn de organismele daunatoare enumerate in anexele nr. 1 si 2, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza, la o inspectie vizuala efectuata de catre furnizor in spatiile special prevazute, in camp si in loturi.

In cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare respective, furnizorul esantioneaza si testeaza materialul CAC vizat.

(2) Furnizorul efectueaza inspectia vizuala, esantionarea si testarea materialului CAC, astfel cum este prevazut in anexa nr. 4, in ceea ce priveste genul sau specia in cauza.

(4) In plus fata de cerintele prevazute la alin. (1) si (2), materialul CAC care apartine speciilor Citrus L., Fortunella Swingle si Poncirus Raf. trebuie sa indeplineasca toate cerintele de mai jos:

a) este produs dintr-o sursa de material identificata, iar sursa respectiva de material trebuie sa fie gasita, pe baza esantionarii si testarii, indemna de organismele daunatoare enumerate pentru speciile respective in anexa nr. 2;

b) de la inceputul ultimului ciclu de vegetatie trebuie sa fie gasit, pe baza unei inspectii vizuale, a esantionarii si testarii, indemn de organismele daunatoare enumerate in anexa nr. 2, in ceea ce priveste speciile vizate.

Materialul CAC trebuie sa fie gasit practic liber de defecte, pe baza inspectiei vizuale. Leziunile, decolorarea, tesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte daca afecteaza calitatea si utilitatea materialului de inmultire.

In timpul productiei de material de inmultire si plantare fructifer, ITCSMS si LCCSMS se asigura ca furnizorii dispun de un plan de identificare si monitorizare a punctelor critice din procesul de productie, in functie de genurile sau speciile relevante. Planul vizeaza cel putin urmatoarele elemente:

(1) ITCSMS si LCCSMS se asigura ca furnizorii tin o evidenta cu informatiile privind monitorizarea punctelor critice, astfel cum se mentioneaza la art. 6 alin. (1) din Directiva 2008/90/CE, si, la cerere, o pun la dispozitie spre examinare.

(2) Evidentele respective raman disponibile pentru o perioada de cel putin trei ani de la producerea materialului vizat.

(3) ITCSMS si LCCSMS se asigura ca furnizorii tin evidente privind inspectiile in camp, esantionarea si testarea, atat timp cat respectivul material de inmultire si plantare fructifer este sub controlul lor si pentru o perioada de cel putin trei ani dupa ce respectivul material de inmultire si plantare fructifer a fost eliminat sau comercializat.

(1) Inspectiile oficiale constau in inspectii vizuale si, daca este cazul, in esantionare si testare.

(2) In cursul inspectiilor oficiale, ITCSMS si LCCSMS acorda o atentie deosebita:

a) caracterului adecvat si utilizarii efective de catre furnizor a metodelor de control pentru fiecare dintre punctele critice din procesul de productie;

b) competentei in ansamblu a personalului angajat de furnizor pentru a efectua activitatile prevazute la art. 6 alin. (1) din Directiva 2008/90/CE.

(3) INCS se asigura ca ITCSMS si LCCSMS produc si tin o evidenta a rezultatelor si a datelor tuturor inspectiilor in camp, a esantionarilor si a testarilor efectuate de acestea.

Prezentul ordin transpune prevederile Directivei de punere in aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere in aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului in ceea ce priveste cerintele specifice pentru genurile si speciile de plante fructifere mentionate in anexa I la directiva, cerintele specifice pe care trebuie sa le indeplineasca furnizorii si normele detaliate privind inspectiile oficiale.

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se aplica incepand cu 1 ianuarie 2017.

Este permisa, pana la 31 decembrie 2022, comercializarea pe teritoriul Romaniei, a materialului de inmultire si plantare fructifer produs din plante mama Prebaza, Baza si Certificat sau din material CAC care existau inainte de 1 ianuarie 2017 si care au fost certificate oficial sau indeplinesc conditiile pentru a fi calificate drept material CAC inainte de 31 decembrie 2022. La comercializare, acest tip de material de inmultire si plantare fructifer este identificat printr-o trimitere la prezentul articol pe eticheta si printr-un document.

LISTA ORGANISMELOR DAUNATOARE
a caror prezenta trebuie stabilita prin inspectie vizuala si,


	Genul sau specia	Organisme daunatoare
	Castanea sativa Mill.	Ciuperci Mycosphaerella maculiformis Phytophthora cambivora Phytophthora cinnamomi Boli asemanatoare virozelor Virusul mozaicului castanului (Chestnut mosaic virus - ChMV)
	Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf.	Insecte Aleurotrixus floccosus Parabemisia myricae Nematozi Pratylenchus vulnus Tylenchus semi-penetrans Ciuperci Phytophthora citrophtora Phytophthora parasitica
	Corylus avellana L.	Acarieni Phytoptus avellanae Ciuperci Armillariella mellea Verticillium dahliae Verticillium albo-atrum Bacterii Xanthomonas arboricola pv. corylina Pseudomonas avellanae
	Cydonia oblonga Mill., Malus Mill. si Pyrus L.	Insecte Eriosoma lanigerum Psylla spp. Nematozi Meloidogyne hapla Meloidogyne javanica Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus
	Cydonia oblonga Mill., Malus Mill. si Pyrus L.	Ciuperci Armillariella mellea Chondrostereum purpureum Glomerella cingulata Pezicula alba Pezicula malicorticis Nectria galligena Phytophthora cactorum Roessleria pallida Verticillium dahliae Verticillium albo-atrum Bacterii Agrobacterium tumefaciens Pseudomonas syringae pv. syringae Virusuri Altele decat cele enumerate in anexa nr. 2 la ordin
	Ficus carica L.	Insecte Ceroplastes rusci Nematozi Heterodera fici Meloidogyne arenaria Meloidogyne incognita Meloidogyne javanica Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Armillaria mellea Bacterii Phytomonas fici Boli asemanatoare virozelor Boala mozaicului smochinului (Fig mosaic disease)
	Juglans regia L.	Insecte Epidiaspis leperii Pseudaulacaspis pentagona Quadraspidiotus perniciosus Ciuperci Armillariella mellea Nectria galligena Chondrostereum purpureum Phytophthora cactorum Bacterii Agrobacterium tumefaciens Xanthomonas arboricola pv. Juglandi
	Olea europaea L.	Nematozi Meloidogyne arenaria Meloidogyne incognita Meloidogyne javanica Pratylenchus vulnus Bacterii Pseudomonas savastanoi pv. savastanoi Boli asemanatoare virozelor Leaf yellowing complex disease 3
	Pistacia vera L.	Nematozi Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Phytophthora cryptogea Phytophthora cambivora Rosellinia necatrix Verticillium dahliae
	Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica si P. salicina	Insecte Pseudaulacaspis pentagona Quadraspidiotus perniciosus Nematozi Meloidogyne arenaria Meloidogyne javanica Meloidogyne incognita Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Phytophthora cactorum Verticillium dahliae Bacterii Agrobacterium tumefaciens Pseudomonas syringae pv. morsprunorum Pseudomonas syringae pv. syringae (la P. armeniaca) Pseudomonas viridiflava (la P. armeniaca)
	Prunus avium, P. cerasus	Insecte Quadraspidiotus perniciosus Nematozi Meloidogyne arenaria Meloidogyne javanica Meloidogyne incognita Pratylenchus penetrans Pratylenchus vulnus Ciuperci Phytophthora cactorum Bacterii Agrobacterium tumefaciens Pseudomonas syringae pv. morsprunorum
	Ribes L.	Insecte si acarieni Dasyneura tetensi Ditylenchus dipsaci Pseudaulacaspis pentagona Quadraspidiotus perniciosus Tetranycus urticae Cecidophyopsis ribis Ciuperci Sphaerotheca mors-uvae Microsphaera grossulariae Diaporthe strumella (Phomopsis ribicola)
	Rubus L.	Ciuperci Peronospora rubi

PARTEA B
Lista organismelor daunatoare de care trebuie sa fie indemne sau practic

restrictionata prin intermediul unor niveluri de toleranta in temeiul art. 9


Virusul marmorarii capsunului (Strawberry mottle virus - SMoV)	0	0,1	2
Fitoplasmoze	0	0	1
Aster yellow phytoplasma	0	0,2	1
Multiplier disease	0	0,1	0,5
Stolburul ca declin letal al capsunului (Stolbur as strawberry lethal decline)	0	0,2	1
Virescenta capsunului (Strawberry green petal phytoplasmas)	0	0	1
Phytoplasma fragariae	0	0	1

LISTA ORGANISMELOR DAUNATOARE
a caror prezenta trebuie stabilita prin inspectie vizuala si, in anumite


	Genul sau specia	Organisme daunatoare
	Citrus L., Fortunella Swingle si Poncirus Raf.	Virusuri Virusul variegarii plantelor citrice (Citrus variegation virus - CVV) Virusul psorozei plantelor citrice (Citrus psorosis virus - CPsV) Virusul patarii frunzelor plantelor citrice (Citrus leaf Blotch virus - CLBV) Boli asemanatoare virozelor Pietrificare (Impietratura) Cristacortis Viroizi Viroidul exocoriozei la plantele citrice (Citrus exocortis viroid - CEVd) Viroidul opririi din crestere la hamei (Hop stunt viroid - HSVd) varianta Cachexia
	Corylus avellana L.	Virusuri Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Fitoplasme Patarea lineara a alunului (Hazelnut maculatura lineare phytoplasma)
	Cydonia oblonga Mill. si Pyrus L.	Virusuri Virusul patarii clorotice a frunzelor la mar (Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) Virusul brazdarii tulpinii marului (Apple stem-grooving virus - ASGV) Virusul strierii tulpinii marului (Apple stem-pitting virus - ASPV) Boli asemanatoare virozelor Craparea scoartei (bark split), necrozarea scoartei (bark necrosis) Rugozitatea scoartei (rough bark) Inmuierea lemnului marului (rubbery wood), patarea galbena a gutuiului (quince yellow blotch) Viroizi Viroidul cancerului pustulos al parului (Pear blister canker viroid - PBCVd)
	Fragaria L.	Nematozi Aphelenchoides blastoforus Aphelenchoides fragariae Aphelenchoides ritzemabosi Ditylenchus dipsaci Ciuperci Phytophthora cactorum Colletotrichum acutatum Virusuri Virusul marmorarii capsunului (Strawberry mottle virus - SMoV)
	Juglans regia L.	Virusuri Virusul rasucirii frunzelor ciresului (Cherry leaf roll virus - CLRV)
	Malus Mill.	Virusuri Virusul patarii clorotice a frunzelor la mar (Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Virusul brazdarii tulpinii marului (Apple stem-grooving virus - ASGV) Virusul strierii tulpinii marului (Apple stem-pitting virus - ASPV) Boli asemanatoare virozelor Inmuierea lemnului marului (rubbery wood), deformarea trunchiului si a ramurilor (flat limb) Leziune in forma de potcoava de cal (Horseshoe wound) Deficiente ale fructelor: mere mici (chat fruit), deformarea verde a merelor (green crinkle), fructele cu proeminente ale lui Ben Davis (bumpy fruit of Ben Davis), patarea rugoasa a marului (rough skin), craparea stelata a merelor (star crack), patarea inelara ruginie a merelor (russet ring), verucozitatea ruginie a merelor (russet wart) Viroizi Viroidul patarii virotice pale a merelor (Apple scar skin viroid - ASSVd) Viroidul patarii alveolate a merelor (Apple dimple fruit viroid - ADFVd)
	Olea europaea L.	Ciuperci Verticillium dahliae Virusuri Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic virus - ArMV) Virusul rasucirii frunzelor ciresului (Cherry leaf roll virus - CLRV) Virusul latent al patarii inelare la capsun (Strawberry latent ringspot virus - SLRV)
	Prunus amygdalus Batsch	Virusuri Virusul patarii clorotice a frunzelor la mar (Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - PDV) Virusul patarii necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV)
	Prunus armeniaca L.	Virusuri Virusul patarii clorotice a frunzelor la mar (Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Virusul latent al caisului (Apricot latent virus - ApLV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - PDV) Virusul patarii necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV)
	Prunus avium si P. cerasus	Virusuri Virusul patarii clorotice a frunzelor la mar (Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic virus - ArMV) Virusul marmorarii verzi inelare a ciresului (Cherry green ring mottle virus - CGRMV) Virusul rasucirii frunzelor la cires (Cherry leaf roll virus - CLRV) Virusul patarii ruginii necrotice a ciresului (Cherry necrotic rusty mottle virus - CNRMV) Virusurile nanismului fructelor la cires (Little cherry virus 1 si Little cherry virus 2 - LChV1, LChV2) Virusul marmorarii frunzelor ciresului (Cherry mottle leaf virus - ChMLV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - PDV) Virusul patarii necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) Virusul patarii inelare a zmeurului (Raspberry ringspot virus - RpRSV) Virusul latent al patarii inelare la capsun (Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) Virusul patarii negre inelare la tomate (Tomato black ring nepovirus - TBRV)
	Prunus domestica si P. salicina	Virusuri Virusul patarii clorotice a frunzelor la mar (Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Virusul latent al patarii inelare a mirobalanului (Myrobalan latent ringspot virus - MLRSV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - PDV) Virusul patarii necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV)
	Prunus persica	Virusuri Virusul patarii clorotice a frunzelor la mar (Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Virusul latent al caisului (Apricot latent virus - ApLV) Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - PDV) Virusul patarii necrotice inelare a prunului (Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) Virusul latent al patarii inelare la capsun (Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) Viroizi Viroidul mozaicului latent al piersicului (Peach latent mosaic viroid - PLMVd)
	Ribes L.	Virusuri in functie de specia vizata Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic virus - ArMV) Atavismul coacazului negru (Blackcurrant reversion virus - BRV) Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic virus - CMV) Virusuri asociate cu nervuri in forma de banda la agris (Gooseberry vein banding associated viruses - GVBaV) Virusul latent al patarii inelare la capsun (Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) Virusul patarii inelare a zmeurului (Raspberry ringspot virus - RpRSV)
	Rubus L.	Ciuperci Phytophthora spp. la Rubus Virusuri in functie de specia vizata Virusul mozaicului marului (Apple mosaic virus - ApMV) Virusul necrozei zmeurului negru (Black raspberry necrosis virus - BRNV) Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic virus - CMV) Marmorarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf mottle - RLMV) Patarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf spot - RLSV) Virusul clorozei nervurilor zmeurului (Raspberry vein chlorosis virus - RVCV) Virusul mozaicului galben in forma de plasa (Rubus yellow net virus - RYNV) Virusul piticirii tufoase a zmeurului (Raspberry bushy dwarf virus - RBDV) Fitoplasme Oprirea din crestere la genul Rubus (Rubus stunt phytoplasma) Boli asemanatoare virozelor Patarea galbena a zmeurei (Raspberry yellow spot)
	Vaccinium L.	Virusuri Virusul deformarii frunzelor afinului (Blueberry shoestring virus - BSSV) Virusul patarii inelare rosii a afinului (Blueberry red ringspot virus - BRRV) Virusul arsurii superficiale la afin (Blueberry scorch virus - BlScV) Virusul socului afinului (Blueberry shock virus - BlShV) Fitoplasme Oprirea din crestere la afin (Blueberry stunt phytoplasma) Matura de vrajitoare la afin (Blueberry witches' broom phytoplasma) Inflorescenta falsa la merisoare (Cranberry false blossom phytoplasma) Boli asemanatoare virozelor Agentul mozaicului afinului (Blueberry mosaic agent) Agentul petelor inelare la merisor (Cranberry ringspot agent)

LISTA ORGANISMELOR DAUNATOARE
a caror prezenta in sol este reglementata de art. 11 alin. (1) si (2),


	Genul sau specia	Organisme daunatoare specifice
	Fragaria L.	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum
	Juglans regia L.	Nematozi Xiphinema diversicaudatum
	Olea europaea L	Nematozi Xiphinema diversicaudatum
	Pistacia vera L.	Nematozi Xiphinema index
	Prunus avium si P. cerasus	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum
	P. domestica, P. persica si P. salicina	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Xiphinema diversicaudatum
	Ribes L.	Nematozi Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum
	Rubus L.	Nematozi Longidorus attenuatus Longidorus elongatus Longidorus macrosoma Xiphinema diversicaudatum

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata si testata dupa 6 ani de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de 6 ani, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama baza trebuie sa fie esantionata si testata la fiecare sase ani, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata si testata dupa cincisprezece ani de la acceptarea acesteia ca planta- mama Prebaza si, ulterior, la intervale de cincisprezece ani, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, altele decat bolile asemanatoare virozelor si viroizii, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Baza trebuie sa fie esantionata si testata la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, altele decat bolile asemanatoare virozelor si viroizii, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Certificat trebuie sa fie esantionata si testata la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, altele decat bolile asemanatoare virozelor si viroizii, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

Materialul de plantare fructifer certificat este esantionat si testat in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

Inspectiile vizuale se efectueaza de doua ori pe an in timpul perioadei de vegetatie.

Pentru plantele si materialul produs prin micropropagare, care se mentin pentru o perioada mai scurta de trei luni, este necesara o singura inspectie in cursul acestei perioade.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata si testata dupa un an de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea B din anexa nr. 1 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea B din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza inflorita este esantionata si testata dupa un an de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Baza trebuie sa fie esantionata si testata in fiecare an, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Certificat trebuie sa fie esantionata si testata la fiecare trei ani, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata si testata dupa zece ani de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de zece ani, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Baza este esantionata in vederea testarii tuturor plantelor intr-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

In cazul plantelor-mama utilizate pentru producerea semintelor (denumite in continuare plante-mama semincere) o portiune reprezentativa din respectivele plante-mama semincere este esantionata in vederea testarii tuturor plantelor intr-un interval de patruzeci de ani, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin. In cazul plantelor-mama altele decat plantele-mama semincere, o portiune reprezentativa din plantele respective este esantionata in vederea testarii tuturor plantelor intr-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza inflorita este esantionata si testata pentru PDV si PNRSV la un an de la acceptarea ei ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de un an. Fiecare pom plantat in mod intentionat pentru polenizare si, daca este cazul, principalii pomi polenizatori din mediu se esantioneaza si se testeaza pentru PDV si PNRSV.

In cazul P. persica, fiecare planta-mama Prebaza inflorita se esantioneaza la un an dupa acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si se testeaza pentru PLMVd.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata dupa zece ani de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de zece ani si este testata pentru virusurile relevante pentru specia respectiva enumerate in anexa nr. 2 la ordin, altele decat PDV si PNRSV, iar in cazul unor indoieli este testata pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Baza inflorite este esantionata in fiecare an si testata pentru PDV si PNRSV pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective. O portiune reprezentativa din pomii plantati in mod intentionat pentru polenizare si, daca este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se esantioneaza si se testeaza pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

In cazul P. persica, o portiune reprezentativa din plantele-mama Baza inflorite este esantionata o data pe an si testata pentru PLMVd, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Baza mentinute fara flori este esantionata la fiecare trei ani si testata pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Baza este esantionata la fiecare zece ani si testata pentru a identifica prezenta organismelor daunatoare relevante pentru specia respectiva, altele decat PDV si PNRSV, enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Certificat inflorite este esantionata in fiecare an si testata pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective. O portiune reprezentativa din pomii plantati in mod intentionat pentru polenizare si, daca este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se esantioneaza si testeaza pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

In cazul P. persica, o portiune reprezentativa din plantele-mama Certificat inflorite este esantionata o data pe an si testata pentru PLMVd, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Certificat mentinute fara flori este esantionata la fiecare trei ani si testata pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Certificat este esantionata la fiecare cincisprezece ani si testata pentru a identifica prezenta organismelor daunatoare relevante pentru specia respectiva, altele decat PDV si PNRSV, enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata dupa zece ani de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de zece ani, si este testata pentru virusurile relevante pentru specia respectiva enumerate in anexa nr. 2 la ordin, altele decat PDV si PNRSV, iar in cazul unor indoieli, este testata pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 la ordin.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Baza inflorite este esantionata in fiecare an si testata pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective. O portiune reprezentativa din pomii plantati in mod intentionat pentru polenizare si, daca este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se esantioneaza si testeaza pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

O portiune reprezentativa din plantele-mama Certificat inflorite este esantionata in fiecare an si testata pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective. O portiune reprezentativa din pomii plantati in mod intentionat pentru polenizare si, daca este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se esantioneaza si se testeaza pentru PDV si PNRSV, pe baza unei evaluari a riscului de infectare a plantelor respective.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea A din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata si testata dupa patru ani de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de patru ani, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 1 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexele nr. 1 si nr. 2 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata si testata dupa doi ani de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de doi ani, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 1 la ordin.

In cazul in care plantele sunt cultivate in camp sau in ghivece, inspectiile vizuale se efectueaza de doua ori pe an.

Pentru plantele si materialul produs prin micropropagare, care se mentin pentru o perioada mai scurta de trei luni, este necesara o singura inspectie in cursul acestei perioade.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexele nr. 1 si nr. 2 la ordin.

Fiecare planta-mama Prebaza este esantionata si testata dupa cinci ani de la acceptarea acesteia ca planta-mama Prebaza si, ulterior, la intervale de cinci ani, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in anexa nr. 2 la ordin, iar in cazul unor indoieli, pentru a verifica prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea B din anexa nr. 1 la ordin.

Esantionarea si testarea se efectueaza in cazul unor indoieli in ceea ce priveste prezenta organismelor daunatoare enumerate in partea B din anexa nr. 1 si in anexa nr. 2 la ordin.

NUMARUL MAXIM ADMIS
de generatii cultivate in camp unde nu exista conditii de protectie contra